„Este cel mai stricat și păcătos basm din toate câte am auzit.”
Niciodată nu am știut cum să încep recenziile cărților Sierrei Simone. Ucigătoare, pline de viață și cu o scriere excepțională, Regina Americii face parte din top 5 cele mai bune cărți citite de mine vreodată. Încă nu am răspunsuri la întrebarea „Cum a ales autoarea funcțiile politice ale protagoniștilor?” , mi se pare extraordinar de bine gândită toată seria și nu am decât cuvinte de laudă cu privire la tot ceea ce a putut scrie autoarea. Primele volume, nu de o grosime excepțională, cuprind atât de multe sentimente care îți sunt oferite capitol după capitol, încât nu vei reuși să le faci față, dorindu-ți ca totul să se termine mai repede, dar nici chiar atât de repede.
În ambele volume capitolele sunt delimitate în spații și timpi diferiți, în urmă cu 5 ani, în urmă cu 10 ani, prezent, etc., care ne transpune direct în acțiune încă de la prima pagină. Am iubit enorm să văd elemente și date istorice printre filele pline ochi de sex, am iubit să văd atenția cu care Sierra a scris fiecare cuvânt, frază, capitol, dar și întreaga serie. Nu mă așteptam să citesc ceva de acest gen, nu am știut cum să reacționez cu gândul la cei trei protagoniști și nici până acum nu pot răsufla liniștită știind că mai urmează și alte volume. Nerăbdarea mea atinge cote maxime și îmi doresc publicarea continuării cât mai repede posibil.
„M-am tot gândit ce aș fi putut să îți dăruiesc azi, și, sincer Greer, nu cred că există ceva ce nu ti-aș da.”
Știind deja ce fel de cărți scrie Sierra, nu am avut așteptări grozave, mă gândeam că vor fi din nou scene picante, iubire și sex din plin, emoții și totul roz. Însă m-a dat peste cap. Autoarea m-a dat peste cap. Să nu mai amintesc faptul că sunt trei protagoniști, dar aceștia au cele mai înalte funcții de conducere… Președintele, Vicepreședintele, dar și viitoarea Prima Doamnă. Remarcând curajul de a scrie despre cele mai înalte funcții și despre problemele războiului în care se aflau, am urmărit cu sufletul la gură toată acțiunea, dar și descrierea impresionantă în același timp. Nu îmi vine a crede nici acum în ce mod a putut împleti autoarea dragostea cu politica, sexul cu războiul și trei persoane într-o iubire.
Nu am înțeles încă de la început ce rol a avut Abilene (verișoara Primei Doamne) în toată această poveste. Mi s-a părut destul de ieșită din context, chiar dacă la finalul celui de-al doilea volum, parcă mi-a oferit, cât de cât, o explicație. Dacă o excludem din poveste, parcă totul e mai roz și fără nervi dezvoltați de-a lungul seriei. Am încercat să nu îi simt prezența, dar parcă era ca un ghimpe în coastă. Nu am suportat-o încă de când cele două erau mititele, nu am suportat-o nici când a mai crescut și nu o voi suporta nici în cel mai apropiat timp. În schimb, am avut un alt personaj pe care l-am iubit ca pe ochii din cap, Belvedere. O minunăție de băiat care a inspirat încredere încă de prima oară de când a condus-o pe Prima Doamnă în apartamentul Președintelui.
„Mă torturează toate sentimentele astea contradictorii și nu mai rezist.”
Mi-ar fi plăcut să-l cunosc mai mult pe bunicul Primei Doamne, tot om politic și cu un renume în profesia sa, acesta are un aer misterios, dar dulce în același timp. Aș fi vrut mai multe detalii despre el, cum a ajuns acolo, ce a fost nevoit să îndure pentru funcția sa, etc. Vreau să cred că se va vorbi în viitoarele volume mai mult despre acesta și că nu voi rămâne cu ochii în soare. Încă nu am încheiat, Dl. Galloway nu este singurul personaj misterios, ci și Merlin care are un impact negativ asupra mentalității lui Greer, nepoata acestuia. Asemenea ei, am avut și eu impresia ca Merlin este un vrăjitor.. iar această întrebare încă mă pune în dificultate… Serios!
Într-un final vreau să vă spun că aceste două cărți sunt abia începutul unui întreg șir de povești uimitoare și cu potențial imens. Până la următoarele volume îmi voi plânge de milă și voi reciti pasajele preferate până la epuizare. Astfel de cărți bine scrise îmi doresc din ce în ce mai mult și se pare că norocul este de partea mea. Mulțumesc din suflet editurii pentru minunatele exemplare și pentru ocazia de a mă delecta cu alte minunății ale Sierrei. Nu uitați nici de concursul organizat în parteneriat cu Editura Bookzone pe contul meu de Instagram dedicat cărților. Eu vă mulțumesc pentru timpul acordat și urmează să ne citim la un articol viitor, tot aici. Vă urez toate cele bune și nu uitați să citiți doar cărți bune și să aveți lecturi cât se poate de plăcute. Vă îmbrățișez cu drag!
„…o să îngenunchezi pe covor, în mijlocul camerei, cu mâinile la spate, privirea în jos, așteptându-mă”
goddessreadbooks 