Câteva rânduri de aplauze, vă rog! SKIN de Andrèa Fowler| Bookzone

„Pentru că tu ajungi până la stele, iar ei sunt doar niște simpli privitori.”

-Andrèa Fowler, Skin 1, pag. 221

Salutări tuturor! Tocmai ce a trecut Crăciunul, iar anul nou se apropie cu pași repezi. Cu această ocazie, am reușit să lecturez mai mult decât mă așteptam în zilele mele libere de sărbătoare. Nu știu de ce am fost atrasă de aceste cărți chiar de sărbătoarea Nașterii Domnului, însă am considerat că acesta a fost un semn divin și că ceea ce am învățat din volumele Andreei trebuie să aplic, cu desăvârșire, în viața mea personală. Așadar, dragilor, astăzi doresc să vă prezint și să vă bucurați alături de mine de una dintre seriile mele preferate din acest an, Skin. Volumele însumează 461, respectiv 486 de pagini și sunt scrise de minunata autoare Andrèa Fowler.

Am atât de multe lucruri de spus despre aceste două volume încât nici nu știu cu ce ar trebui să încep. Consider că cel mai bine ar fi să o iau treptat și să vă povestesc puțin despre ce se regăsește în aceste două cărți minunate. Am făcut un obicei în a iubi poveștile despre băieții răi și fetele cuminți. Doar că, această carte nu este doar despre dragostea dintre doi oameni orgolioși, ci și despre sacrificiu, asumare, dorință și dedicare. Skye este o tânără studentă în anul întâi la Actorie cu o ambiție de fier și căreia eu doresc să îi atribui termenul de învingătoare. Nimic nu i-a stat fetei în cale în a-și atinge scopurile și a dat de înțeles tuturor că părerea celor din jur este egală cu zero, iar singura care are voie să îi critice deciziile este chiar ea însăși. Datorită acestor lucruri, personal am admirat-o și am ridicat-o în slăvi pentru felul ei de a fi, dar am simțit și că acest personaj este construit de autoare cu un drag aparte, făcându-mă să mă gândesc dacă Andrèa se regăsește în personajul său mai mult decât ne-am fi gândit noi, cititorii.

„Nu vreau ca cineva să te sărute sau să te atingă vreodată, în felul în care mi-aș dori să o fac.

-Andrèa Fowler, Skin 1, pag. 243

Povestea continuă cu un bărbat ce purta titlul de „iubitul lui Skye”, dar care pe mine m-a dezgustat încă de când am făcut cunoștință cu el. Asaf este numele celui care mi-a făcut peri albi și pe care l-aș fi strâns de gât cu mâinile mele. Nu m-am putut atașa deloc de acest personaj, l-am considerat un laș, un om de nimic, iar protagonista nu consider că ar fi avut vreun motiv pentru a-i acorda titlul de iubit. Într-un fel sau altul, am înțeles rolul lui în această poveste, chiar dacă am simțit că voi avea căderi nervoase din cauza deciziilor pe care acesta le va lua, am încercat să depășesc cu bine toate etapele în care acesta m-a călcat pe nervi. Mai departe descoperim trei alți studenți la Actorie, însă cu mai multă experiență datorită anilor de practică din facultate. Sin și Pandora sunt doi gemeni care au în sânge aceeași pasiune pentru reflectoare, chiar dacă unul dintre ei este cel mai popular actor dintre câți s-au cunoscut vreodată în facultatea de actorie la care aceștia învață. Sin este acel gen de bărbat care te dă pe spate, te amăgește, se joacă cu tine și care te face să îl iubești doar de la un simplu „Bună, frumoaso!”, tot el este cel mai bun actor din câți au văzut oamenii și cel mai sexy bărbat după care toate fetele sunt topite.

Însă cel care pe mine m-a dat pe spate și după care, personal, sunt înnebunită este Yass, Yassmin. Este genul de bărbat misterios, greu accesibil, dar care îți lasă loc pentru a intra pe sub pielea lui (asta doar dacă ești o femeie deșteaptă, bineînțeles). Sincer, abia aștept o continuare a celor două volume pentru a-i descoperi tainele trecutului lui Yass. Însă asta nu este tot, dacă tot l-am ridicat în slăvi pe acest personaj, trebuie să vă spun și despre Pandora câte ceva, așadar, aceasta este o minunată femeie care pe cât de misterioasă pare, pe atât de sensibilă și drăgăstoasă este. Aceste două personaje mi s-au părut genul de prieteni pe care ți-ai dori să îi ai alături în cele mai dificile momente, sunt acei oameni de care ai nevoie pentru a trece peste greutățile vieții și pentru a te pune pe picioare.

„Fericirea în dragoste este un sentiment pe care îl trăiești doar atunci când ești capabil cu adevărat să apreciezi persoana de lângă tine.”

-Andrèa Fowler, Skin 2, pag. 77

Am simțit că prin aceste două cărți, autoarea și-a servit sufletul pe tavă în cel mai drăgăstos mod posibil. Am plâns cu lacrimi amare când am descoperit că povestea nu era doar a personajelor, ci și a Andreei. Nu am mai citit de foarte mult timp o carte scrisă din suflet, din experiențe personale, cel mai probabil. Îmi era dor să descopăr astfel de lecturi care transmit sentimente care vor a te tulbura psihic. Povestea lui Skye este o adevărată cascadă plină de cunoștințe și înțelepciuni pe care orice om trebuie să o aibă în vedere. M-am simțit atât de atrasă de carte încât nu am putut să îi găsesc defecte, chiar nu am putut. Însă, de un singur aspect nu am fost mulțumită și anume de faptul că finalul a fost brusc, rupt de realitate și m-a lăsat cu gândul la un următor volum pe care îl aștept cu o nerăbdare de nedescris.

Skin a dat dovadă de o personalitate aparte. Actoria fiind punctul de sprijin a tuturor acțiunilor din carte, am simțit totul ca fiind ceva unic, personal și relatat cu o pasiune puternică. Nu pot descrie în cuvinte cât de multe am putut simți o dată cu personajele și cât de mult m-am implicat emoțional în descrierile tuturor amănuntelor caracteristice. Nu o pot cataloga pe deplin ca fiind o carte de dragoste deoarece în volumul doi, totul ia o întorsătură neașteptată și povestea se transformă în ceva de neimaginat, punând cititorul în alertă pe durata fiecărui capitol. De astfel, volumele pot fi citite lejer, punându-te în dificultate și nu prea. O astfel de carte se găsește greu și se apreciază ușor, fiind acel gen de carte după care plângi să o recitești, aceasta acaparează nu doar mintea, ci și inima. Îți mulțumesc Andrèa pentru talentul tău și pentru că ai împărtășit cu noi o parte din sufletul tău. Aștept cu nerăbdare să îți citesc viitoarele cărți de care, cu siguranță, voi fi la fel de mândră ca și acum.

„Despărțirea nu era o crudă parte a vieții, cât era un obstacol în plus pentru a-ți pune la încercare iubirea.

-Andrèa Fowler, Skin 2, pag. 105

Pe final, vreau să știți că acord cu toată inima 5💫 din 5💫 datorită sentimentelor pe care această carte mi le-a transmis, pentru modul de scriere al autoarei care te ține pe jar încins, dar și pentru că învățăturile desprinse din carte mă fac să am mai multă încredere în persoana mea și în abilitățile mele. Mulțumesc din suflet editurii care mi-a dăruit de Crăciun o minunată poveste despre cum să te accepți pe tine și să lupți pentru cei din jurul tău. Mulțumesc din suflet autoarei pentru modul ei de a prezenta dificultățile vieții și de a da piept cu acestea fără frică. Dar nu în cele din urmă, vreau să vă mulțumesc vouă, cititorii mei, pentru răbdarea voastră și pentru sprijinul pe care îl găsesc în voi după fiecare recenzie pe care o scriu. Sunteți minunați! Vă doresc să aveți sărbători minunate în continuare, să fiți fericiți și sănătoși, iar toate cele bune să vă înconjoare mult timp de acum înainte. Noi ca de fiecare dată urmează să ne citim la un articol viitor, iar până atunci nu uitați să citiți doar cărți bune! Lecturi plăcute dragilor!

Un gând despre “Câteva rânduri de aplauze, vă rog! SKIN de Andrèa Fowler| Bookzone

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.